O multitudine de legi, reglementări şi directive sunt importante atât pentru sănătatea şi siguranţa în muncă, cât şi pentru manipularea substanţelor periculoase. Noi acţionăm în conformitate cu aceste legi şi ne asigurăm de la început că dezvoltarea sistemelor şi produselor noastre este realizată în aşa fel încât ele să reprezinte un substituent al substanţelor periculoase, ceea ce, în schimb, garantează îmbunătaţirea protectiei angajatului.

Fiind o companie germană, cu produse 100% fabricate în Germania, legislația sub incidența căreia sunt produsele pe care noi le promovăm si distribuim, este cea germană.

Mai jos veţi găsi legi care nu prezintă interes numai pentru noi, ci şi pentru dumneavoastră!!!

Sunteţi persoana responsabilă de siguranţa şi sănătatea în muncă la compania dumneavoastră? 

Lucraţi cu substanţe periculoase în compania dumneavoastră? 

În continuare vom prezenta legile care sunt importante pentru dumneavoastră!

Legea Fabricilor (ArbSchG)

O lege care supervizează implementarea măsurilor de siguranţă şi sănătate în muncă, pentru a îmbunătăţi siguranţa la locul de muncă şi protecţia sănătăţii angajaţilor la locul de muncă. Conform Legii Fabricilor, angajatorul trebuie sa implementeze măsurile necesare care garantează şi îmbunătăţesc atât siguranţa în muncă, cât şi protecţia sănătăţii angajaţilor la locul de muncă. Astfel, angajatorulul trebuie să evalueze pericolele existente pentru sănătate la locul de muncă.

Evaluarea riscului constituie o condiţie pentru implementarea măsurilor eficiente, economice şi de succes a siguranţei şi sănătăţii în muncă. Angajatorul trebuie să instruiască angajaţii referitor la pericolele ocupaţionale şi măsurile de protecţie.

Ordonanţa cu Privire la Siguranţa şi Sănătatea Industrială (BetrSichV)

Ordonanţa cu Privire la Siguranţa şi Sănătatea Industrială guvernează furnizarea echipamentului de lucru din partea angajatorului, utilizarea echipamentului la muncă de către angajat, cât şi siguranţa operaţională a sistemelor ce necesită monitorizare. Aceasta include o schemă amplă de protecţie care poate fi aplicată tuturor pericolelor cauzate de echipamentul de muncă.

Legea de Protecţie a Tinerilor Angajaţi (JArbSchG)

Legea de Protecţie a Tinerilor Angajaţi este o lege proiectată pentru a proteja tinerii şi adoloscenţii în mediul de muncă. Ţinta acestuia este de a proteja tinerii şi adoloscenţii de munca în exces. De exemplu, adoloscenţii pot să nu lucreze în medii care îi pot expune la efectele dăunătoare ale substanţelor periculoase descrise în Legea Chimicalelor.  

Legea Chimicalelor (ChemG)

Legea Chimicalelor este o lege ce deserveşte protecţiei împotriva substanţelor periculoase pe teritoriul Republicii Federale Germane. Este o parte a legii chimicalelor. Detaliile acestor măsuri de protecţie sunt stabilite în ordonanţe, precum Ordonanţa Substanţelor Periculoase, şi în reguli tehnice. În Legea Chimicalelor, numeroase directive ale UE sunt transpuse în legea Germană. Aceasta se aplica mai ales reglementărilor adiţionale Reglementărilor REACh.

Reguli Tehnice Pentru Substanţele Periculoase (TRGS)

Aceste reguli reprezintă standardul cerinţelor cu privire la siguranţa şi sănătatea în muncă, igiena şi ergonomia. Pentru punerea în circulaţie şi manipularea substanţelor periculoase. Ele se stabilesc de către Comitetul Substanţelor Periculoase (AGS) şi deservesc la descrierea detaliată a reglementărilor Ordonanţei Substanţelor Periculoase. La publicarea în “Bunderarbeitsblatt”, un jurnal publicat de Ministrul Federal German al Muncii şi Treburilor Sociale, implementarea TRGS este obligatorie. 

REACh: Înregistrarea, Evaluarea, Autorizarea şi Restricţionarea Chimicalelor

REACh este acronimul pentru Înregistrarea, Evaluarea, Autorizarea si Restricţionarea Chimicalelor. În viitor, aproximativ 30.000 de substanţe disponibile pe piaţa europeană vor fi înregistrate conform noii Agenţii a Agenţilor Chimici ECHA din Helsinki. La jumătatea lui 2012, aproape 7.500 dintre ele erau deja înregistrate în mai mult de 30.000 de dosare de înregistrare. Producătorii şi importatorii trebuie să dezvolte măsuri de siguranţă în utilizarea substanţelor proprii şi să le comunice clienţilor aceste măsuri. Pentru chimicalele pure, aşa zisele fişe cu date de securitate extinse, cu scenariu de expunere, trebuie folosite. ECHA face disponibile, pe internet, informaţiile neconfidenţiale ale substanţelor şi pericolelor acestora. Elementul de bază al reglementării REACh este caracterizată de principiul “fără date, făra piaţă”. Pe baza tuturor datelor disponibile, ECHA determină posibilele efecte periculoase asupra sănătăţii omului, din aceasta rezultand DNEL (nivel derivat de non-efect). Valorile DNEL sunt similare cu valorile limită la locul de muncă (AGW).

Substanţele de interes major (SVHC) cad sub un proces separat de aprobare oficială şi sunt publicate în lista de candidaţi SVHC, aproximativ o dată la şase luni. În viitor, consumatorii vor fi îndreptăţiţi să ştie dacă produsele conţin vreo substanţă de interes major. (SVHC)

Caracteristicile substanţelor de interes major includ exemple precum: să fie cancerigene, mutagenice, reprotoxice (CMR), precum sa fie şi persistente, bioacumulative şi toxice (PBT) şi de asemenea să fie foarte persistente şi foarte bioacumulative (vPvB).

Cu trimitere către REACh şi conform listei de candidaţi ECHA putem confirma că toate materiile brute folosite în produsele bio-chem nu conţin substanţe definite în lista de candidaţi SVHC, şi nici nu se încadrează în definiţia substanţelor PBT/vPvB, care sunt în conformitate cu reglementarea REACh, Anexa XIII.

Directiva COV

Reglementarea solvenţilor/directiva COV (31st BImSchV, 1999/13/EC) limitează emisiile de compuşi organici volatili rezultaţi în urma utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii. Aceasta se aplică, mai ales, companiilor care utilizează solvenţi organici în curăţarea suprafeţelor, acoperirea acestora, lăcuirea, curăţarea uscată şi printarea acestora, sau în producţia de învelişuri, adezivi sau produse farmaceutice. Valorile emisiilor limită sunt stabilite pentru toate tipurile de uzine menţionate în reglementare, îndeosebi cele cu evacuare prin intermediul unui horn, cât şi cele cu emisii ocazionale prin intermediul geamurilor, uşilor şi sistemelor de evacuare. Responsabilul de uzină trebuie sa oranduiasca in interiorul acesteia, astfel incat valoriile limita ale emisiilor sa fie respectate. Aceste valori limita pot fi respectate cu usurinta daca este implementata o schema de reducere a emisiilor. Exista trei scheme diferite de reducere a emisiilor din care se poate alege. Una din scheme, denumita “Inregistrarea simplificata”, consta in inlocuirea solventilor cu substante cu nivel maxim permis de solvent. In acest context, aceasta este cea mai simpla si interesanta alternativa.

GHS (Sistem de Armonizare Globală) si reglementarea CLP (Clasificarea, Etichetarea şi Ambalarea Substanţelor şi Compoziţiilor):

În Europa, Sistemul de Armonizare Globală a Clasificării şi Etichetării este implementată prin intermediul Reglementării CLP (1272/2008/EC). Este implementat în paralel şi în strânsă legătură cu Reglementarea REACh. Reglementarea CLP stabileşte dispoziţiile pentru clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi compoziţiilor. Substanţele, de la 1 decembrie 2010, şi compoziţiile (fostele amestecuri), de la 1 iunie 2015, trebuie etichetate în conformitate cu CLP. Cea mai mare diferenţă o constituie schimbarea simbolurilor de identificare: în loc de simbolurile de pericol, cu scris negru pe fundal dreptunghiular portocaliu, există acum nouă pictograme diferite de pericol. Fostul simboul cu Crucea St. Andrew’s (Xi, Xn) a fost înlocuită de un romb cu cadru rosu şi punct de exclamare negru. Declaraţiile R- si S- (=risc şi sănătate) au fost înlocuite cu declaraţiile H- şi P- (=pericol şi precauţii). În plus, cuvintele de semnalizare (ATENŢIE sau AVERTIZARE) sunt imprimate pentru a scoate în evidenţă pericolul. Nu numai simbolurile şi desenele sunt schimbate, ci şi noile clase de pericol şi criteriile de clasificare. Vechea lege EU recunoştea numai 15 categorii de pericol, precum “coroziv” sau “extrem de inflamabil”. Noua reglementare CLP diferenţiază dintre 28 de categorii de pericol. În plus faţă de clasele de pericol, categoriile de pericol sunt introduse, ceea ce oferă o gradare a pericolelor dintr-o clasă de pericol. De exemplu, în clasa de pericol “lichide inflamabile”, sunt 3 categorii ce depind de punctul de aprindere (cf. Capitolului 2.6, Aliniatul I, Reglementare CLP). În Germania, multe legi, reglementări şi legi tehnice fac referire la clasificarea şi etichetarea chimicalelor în concordanţă cu Reglementarea CLP. Cele mai importante reglementări modificate sunt: Ordonanţa Substanţelor Periculoase (Gefahrstoffverordnung – GefStoffV), cât şi Ordonanţa Substanţelor Biologice (Biostoffverordnung – BioStoffV).

Ordonanţa Substanţelor Periculoase (GefStoffV)

Ordonanţa Substanţelor Periculoase (Gefahrstoffverordnung – GefStoffV) stabileşte dispoziţiile pentru măsurile de protecţie a angajaţilor în timpul manipulării substanţelor periculoase. Substanţele periculoase sunt substanţele, amestecurile sau produsele care manifestă anumite proprietăţi fizice sau chimice, precum: extrem de inflamabil, toxic, caustic, cancerigen sau persistent. Astfel, conform legii EC, aceste substanţe sunt plasate în cel puţin o categorie de pericol:

Implementarea sistemelor CLP afectează:

• evaluarea riscului;
• instrucţiunile de operare;
• instrucţiunile de personal;
• registrul de substanţe periculoase şi
• etichetarea internă, toate acestea trebuie examinate. 

Ordonanţa Substanţelor Biologice (BioStoffV)

Ordonanţa cu referire la protecţia muncitorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în timpul muncii (Biostoffverordnung – BioStoffV), guvernează activităţile legate de munca ce implică agenţii biologici. Aceasta stabileşte dispoziţiile pentru măsurile de protecţie ale angajaţilor în timpul manipulării acestor substanţe. Termenul “agenţi biologici” cuprinde micro-organisme naturale şi modificate genetic precum bacterii, viruşi, fungi, culturi de celule şi paraziţi, care pot cauza boli infecţioase sau au un efect toxic asupra oamenilor.

Această ordonanţă nu priveşte numai angajaţii care lucrează intenţionat cu aceste microorganisme (ex. în laboratoare). De asemenea angajaţii care nu manipulează agenţi biologici pot fi expuşi direct la locul de muncă (ex. în staţiile cu apă uzată şi deşeuri). BioStoffV împarte agenţii biologici în patru grupe de risc, care implică un anumit nivel de protecţie. Agenţii biologici sunt clasificaţi conform gradului de risc de infecţie. Nivelurile de protecţie variază de la restricţii de acces, la interdicţia fizică.

Grupa de risc 1 – Agenţii biologici cu grad scăzut de provocare a bolilor.

Grupa de risc 2 – Agenţii biologici care pot cauza boli şi pot fi periculoşi pentru muncitori; prezintă potenţial redus de transmitere.

Grupa de risc 3 – Agenţii biologici care pot cauza boli severe şi pot prezenta un pericol serios pentru muncitori; ele pot prezenta riscul de a se răspândi, dar de obicei există disponibil un tratament eficient sau o profilaxie eficientă.

Grupa de risc 4 – Agenţii biologici care pot cauza boli severe şi sunt un risc serios de pericol pentru muncitori; ele prezintă riscul de a se răspândi; de obicei nu există o profilaxie eficientă sau un tratament valabil.